Capitolul 8-Combinatia perfecta: indiferenta si indisponibila

BPOV

Era deja seara, cand m-am trezit, foindu-ma somnoroasa in pat. Ora 17.00. Perfect. Trebuia sa ma pregatesc. Am fugit in baie, am facut un dus rapid, m-am dat cu lotiunea de corp preferata, si m-am parfumat cu un parfum scump, frantuzesc, primit cadou anul trecut de ziua mea, de la Alice. Eram mai hotarata ca oricand, ca in seara asta, sa par mai dezinvolta, mai stapana pe mine, si de ce nu, poate sa-l innebunesc pe Edward, folosindu-ma de mici trucuri pe care numai noi fetele, le stim. Eram sigura, de faptul ca probabil voi fi mai caraghioasa ca oricand, seductia pentru mine fiind o arta total necunoscuta, dar eram tentata sa incerc. Vroiam sa fiu rece, distanta, si de ce nu, sa ii arat ce a pierdut pana acum. Aveam de gand sa ii dau o lectie. In fond si la urma urmei, se presupune ca eu nu stiam nimic si eram in continuare suparata pe el,nu ?. Dumnezeule, Bella, cu siguranta, ai innebunit.. de unde schimbarea asta de atitudine ?. nu o sa reusesti niciodata… E de ajuns ca Edward sa te priveasca mai intens, si esti deja pierduta in ganduri… Ba nu, Bella, nu e adevarat, poti sa faci asta, esti capabila sa ii rezisti… Oooff… mai taci constiinta idioata, nu ma ajuti cu nimic !!!

Am luat sacosa de la Alice, pentru a vedea hainele primite. Cred ca glumesti! Am scos la suprafata, o rochita de culoare albastra, de material elastic, cu maneci lungi, mulata, si groaznic de scurta pentru mine. Ceva total diferit, de ceea ce imbracam eu de obicei. Langa rochie, era o pereche de pantofi negri eleganti, mult prea eleganti pentru mine, si cu un toc enorm. Dumnezeule, ce ma fac? Nu sunt in stare sa merg pe o suprafata dreapta fara sa ma impiedic nici macar cand sunt incaltata cu o pereche simpla de adidasi, dar tocuri atat de inalte? Am sa mooorrr…. m-am apostrofat eu mental. Stiind ca nu aveam alte haine potrivite pentru club, m-am dat batuta, si am inceput sa ma imbrac incet, spasita, dar cu marea alinare ca o voi omori pe Alice in seara asta, cu o placere diabolica.

Dupa ce am terminat, m-am dat cu rimel, si cu putin fard de ochi; nu ma pricepeam la machiaj, dar am considerat, ca la costumatia respectiva era imperios necesar un machiaj, fie el si unul discret, si toate astea fiind terminate, m-am indreptat, spre oglinda mare din sufragerie, atenta bineinteles sa nu imi rup gatul pe scari, pentru a vedea rezultatul final. Dumnezeule! Nu ma recunosteam… aratam… aratam… sexy??? Pentru prima data, imi vedeam picioarele groaznic de lungi, sanii iesiti in evidenta, si un fund… obraznic??? Cred ca totusi, am sa ii multumesc lui Alice, pentru alegerea facuta, era incredibil. Vroiam sa il fac pe Edward, sa se roage de mine sa fiu cu el, sa lupte pentru mine, dupa ce increderea in el, mi-a fost vizibil zdruncinata, chiar si dupa incidentul gresit interpretat de azi dimineata. Nu a trecut mult timp, pana ce am auzit trei batai in usa. 17.45.

-Cam devreme Alice, mai este un sfert de… am spus eu, deschizand usa, dar am ramas cu vorbele in vant… Edward… Perfect, Bella, adio autocontrol… idioato… Esti oficial moarta, moarta ai auzit? De ce trebuia sa arate atat de bine? Ar trebui sa fie considerata o ilegalitate, si sa plateasca cu inchisoarea pestru asta. Uuuuf… Viata cruda si nedreapta… fii binecuvantata…

-Buna, Bella, incepu el cu ochii in jos, eu…. continua el, uitandu-se intr-un final la mine. Ramase blocat, cu gura usor deschisa, si pot sa jur ca a inghitit in sec. La naiba, cred ca eram deja rosie ca racul. Daca ar fi fost o gaura in podea in momentul asta, as fi fost mai mult decat bucuroasa sa pot scapa cu ajutorul ei. Ochii lui ma sfredeleau din cap pana in picioare, cu o privire nu foarte decenta, facandu-mi picioarele ca niste jeleuri. S-au dus dracu si astea! M-au lasat de izbeliste… Ce ma fac ? Simteam cum ma dezbraca din priviri, cu o expresie de soc, confuzie si lacomie totodata. Ok… 1-0 Bella, datorita costumatiei. Sa continuam… daca mai suntem in stare… bineinteles…

-Da, Edward, vroiai sa spui ceva? am intrebat eu cat de inocent am putut, sperand din tot sufletul sa nu ma dea de gol, tremurul usor al vocii.

-Eu… eu… am venit… sa… sa te iau in Port Angeles, continua el cu o voce ragusita.

-Imediat, lasa-ma cinci minute, am zis eu, intorcandu-ma cu pasi senzuali, chinuitori de inceti, pana in sufragerie, punandu-mi soldurile in evidenta. M-am uitat la el cu coada ochiului, peste umar, pentru ai observa reactia. A inghetat instantaneu, fixandu-ma cu niste ochi mari. Perfect, Bella, 2-0.

-Bella, trebuie sa vorbim, sa purtam o discutie… aaa… adica…aaa… continua el, fastacit. Oare de ce ? Cumva pentru ca, fiind cu spatele la el, ma aplecasem mai mult decat era necesar, dupa geanta mea, de pe fotoliu? Cine stie? 3-0, Bella. Dumnezeule, sunt chiar buna la asta, si din nou, va trebui sa ii multumesc lui Alice, odata pentru sfaturile din acest domeniu, primite de la ea. Nu credeam ca am sa ma folosesc vreodata de ele, dar se pare ca nu era timpul pierdut.

-Sa… sa purtam o discutie serioasa, Bella. Trebuie sa iti explic. Lucrurile nu pot ramane asa… continua el, dupa care isi drese glasul slab, intr-o incercare nereusita de a-si muta privirea de pe corpul meu.

-Edward, nu e nici timpul, nici momentul potrivit, intarziem in club, ceilalti ne asteapta. In plus, in seara asta am de gand sa ma distrez, si sa nu las nimic altceva sa ma intristeze, ok ? am concluzionat eu, nepasatoare.

-Bine, dar, Bella…

-Mergem ? l-am intrerupt eu… poate eram rautacioasa, dar pur si simplu vroiam sa-l fac sa spuna sus si tare ca ma iubeste, ca nu poate trai fara mine, sa-si declare cu adevarat sentimentele fata de mine.

Vizibil incurcat, mi-a deschis usa, si am iesit amandoi din casa, aerul serii racorindu-ne usor, spiritele incinse. Imediat, mi-a deschis si portiera masini, poftindu-ma tacit inauntru. In cateva secunde, am pornit spre Port Angeles.

EPOV

Mai aveam cateva strazi si ajungeam intr-un final in Port Angeles. Am trait, in timpul drumului, cele mai chinuitoare, mai tacute si mai lungi 30 de minute din viata mea. Venisem la ea acasa, cu un intreg discurs in minte, discurs care s-a dus naibii, numai cand am vazut cum era imbracata. Nu existau cuvinte destul de potrivite ca sa exprime cat de bine arata, era incredibil de frumoasa, sexy, inocenta si obraznic de atragatoare in acelasi timp. Era ca o combinatie naucitoare de alb si negru, puritate si sex-apeal, inger si demon. Intr-un cuvant: perfecta.

Imi propusesem sa ii explic totul de-a fir a par, sa ii spun ca o iubesc mai mult decat orice, si ca vreau sa fie a mea pentru totdeauna, dar ea nu ma lasase, din nou, nici macar sa deschid subiectul.

Mi-am dat seama ca juca cartea indiferentei, probabil pentru a-si ascunde bine supararea provocata de mine, si ii iesea de minune, pentru ca ma deranja enorm. Era ca si cum vroia sa imi strige in fata, cu orice pret, ca ea nu este a mea, ca nu a fost niciodata, si din pacate avea dreptate, desi cu nici un chip nu voi lasa ca lucrurile sa ramana asa. Pe de o parte, ma facea sa vreau sa ma dau cu capul de pereti de ciuda, pe de alta parte ma facea sa vreau sa ma tarasc in genunchi in fata ei, pentru iertare. Concluzia? Mai mult decat logica spun eu: fata asta avea sa fie moartea mea… Ma simteam subjugat, robit de intreaga ei persoana.

In cateva minute, am ajuns in fata clubului, unde ceilalti ne asteptau. Am iesit din masina, grabindu-ma sa-i deschid portiera Bellei, si sa-i intind mana.

-Ati ajuns in sfarsit, spuse Alice, ajungand in fata noastra.

-Wow, Bella arati uimitor, complimentele noastre, strigara baietii la unison, facand-o pe Bella sa roseasca.

-Normal, eu i-am ales garderoba, replica Alice vesela, facandu-mi din ochi. Asta ce vrea sa insemne, Alice??? Te-am rugat sa ma ajuti, nu sa ma omori cu zile… am continuat in gand.

Am intrat in club unde am ocupat o masa si am comandat niste bauturi. Am inceput sa radem, sa glumim, dar intre mine si Bella era o tacere stanjenitoare. Ma evita voit, nelasandu-ma cu nici un chip sa ma apropii de ea. Indiferenta ei ma omora psihic, si daca avea intentia sa ma pedepseasca, ei bine, reusea al naibii de bine. Combinatia perfecta : indiferenta si indisponibila.
-Buna. Vrei sa dansam? intreba un tip care venise la masa noastra, apropiindu-se incet de Bella.

-Sigur, spuse ea, uitandu-se la mine zambitor, mergand apoi spre ringul de dans, cu acel tip, care oricum avea sa fie mort in urmatoarele 24 de ore, omorat fiind de mine bineinteles. Simteam ca iau foc. O facea intentionat, stiam asta.

-Wow, tare Bella, o frumusete de fata, nu? spuse Emmett, cu un zambet, urmarindu-i pe Jasper, Alice si Rosalie pe ringul de dans. Ar putea avea orice barbat de aici, fara sa clipeasca. Micuta noastra Bells a crescut, iti dai seama ? Mai aveam un pic si rupeam masa la care stateam, nu ma mai puteam controla, furia iesea la suprafata prin toti porii… Emmett, mare si prost !!! Ooo.. frate, linisteste-te, era doar o parere, se uita Emmett la mine, vizibil ingrijorat.

Ma uitam la cei doi cum dansau, mai exact la imbecilul ala, care incerca sa isi puna labele scarboase pe Bella mea. Slava Domnului, dansul durase putin, iar dupa ce s-a terminat, Bella s-a scuzat si a plecat spre baia clubului. Pana aici, Bella…

BPOV

Mi-am dat seama de la inceput ca a fost o idee proasta sa accept invitatia baiatului la dans. Nu numai ca era inutila, dar am fost nevoita sa suport mirosul de transpiratie si de bautura a acelui tip, care mi se parea total neatragator. Bineinteles, ca nu se compara cu mirosul pielii lui Edward, de miere si lamaita, amplificat de cel al parfumului lui, care ma innebunea la propriu. M-am indreptat spre toaleta femeilor, cu gandul sa ma racoresc, dar nici nu am apucat bine manerul usii, ca m-am simtit trasa inapoi de doua brate puternice, intoarsa si lipita de perete, totul cu o viteza ametitoare. Edward!

-Ce dracului incerci sa faci Bella? Ti se pare amuzant ? Iti place sa te joci cu focul pe seama mea ? tipa Edward, cu o expresie de tunete si fulgere. Tot autocontrolul meu din seara asta, se dusese pe apa sambetei. Chiar si atunci cand era nervos, era mai mult decat atragator, era divin.

-Ce ti se pare ca fac, Edward, ti-am zis ca vin aici sa ma distrez, nu ? Si nu inteleg, care este problema ta ? Gelos, cumva ? am raspuns eu, incercand sa par ferma pe pozitii, dar mi-am pierdut imediat curajul, cand mi-am dat seama de pozitia in care stateam. Eram lipita de perete, cu mainile la fel lipite de perete, tinute insa captive de mainile lui, care erau asezate de o parte si de alta a capului meu. Perfect, total incatusata, si ca si cum asta nu ar fi fost ajuns, cu fiecare minut ce trecea, Edward isi apropia tot mai mult corpul de al meu. Am inceput sa tremur involuntar, inima avea deja propriul ei ritm nebun, iar respiratia mea devenea din ce in ce mai zgomotoasa. La dracu!

-Ti-am zis sa nu te joci cu focul, Bella, ma innebunesti. Pur si simplu ma innebunesti, tu nu intelegi, nu vezi ? Ma omoara numai gandul, ca te-as putea vedea cu altcineva, nu as putea suporta niciodata. Gelozie e putin spus…

-Si eu? Eu nu ar trebui sa fiu geloasa, la randul meu pe Desiree? am continuat mecanic, desi stiam ca batalia era pierduta de mult.

-La naiba, Bella, stii foarte bine, ca ea niciodata nu a facut parte din viata mea… este un nimeni pentru mine, intotdeauna a fost. Cum vrei sa iti explic? Ce trebuie sa fac ca sa ma crezi? continua el cu o voce ragusita, presandu-si usor trupul de al meu. Tu esti viata mea, Bella, te iubesc, si nimeni nu poate schimba asta, ai inteles?, nimeni… continua cu o voce tot mai joasa, incantatoare, fixandu-ma cu o privire chinuitor de sincera. Si stiu foarte bine ca si tu ma iubesti pe mine, oricat ai incerca sa ascunzi asta. Nu vezi ? Ne stim de o viata, am crescut impreuna, am trait impreuna, si acum, ne-am indragostit unul de celalalt. E inevitabil, Bella: tu esti a mea, si eu sunt al tau… Suntem facuti unul pentru celalalt. La cuvintele lui, capitulam, era mai mult decat ma asteptam… Avea dreptate, vietile amandurora au fost dintotdeauna strans legate una de cealalta, si era clar ca destinul ne rezervase mult mai multe pe viitor.

-Deci… acum… stii… ce vrei? am terminat eu, cu o voce sfarsita.

-Da. Intodeauna am stiut. TE VREAU PE TINE! raspunse el hotarat si isi zdrobi buzele de ale mele, intr-un sarut violent. M-am predat usor, cum as fi putut face altfel? era o tortura prea dulce, care imi trimitea fiori de placere in tot corpul. El a slabit stransoarea, redandu-mi libertatea asupra mainilor, pe care le-am bagat imediat in parul lui, tragandu-l si mai aproape de mine si a domolit putin cate putin puterea sarutului, transformandu-l intr-unul teribil de pasional. Mainile lui care se plimbau nestingherite pe spatele meu, au coborat usor si mi-au apucat soldurile posesiv, lipindu-ma si mai tare de el, de partea inferioara a corpului lui, mai exact, facandu-ma sa intrerup sarutul cu un geamat, la senzatia ca ii simteam intreaga fiinta lipita de a mea. Nu era o singura parte a corpului pe care sa nu i-o simt in intregime. Eram total pierduta. De la buzele mele, s-a mutat mai jos, muscandu-mi usor, in joaca, lobul urechii, dupa care a coborat la baza gatului meu, coplesindu-l de sarutari, mainile lui tinandu-mi in continuare soldurile in stapanire. Fara sa ma gandesc, am coborat mainile, bagandu-le usor sub tricoul lui, intrand in contact cu pielea lui, delicios de fierbinte, fiind rasplatita de un geamat din gatul lui. Eram total, naucita, aveam impresia ca trecusera ore, zile, de cand stateam cu el aici, pierdusem notiunea timpului si uitasem complet unde eram, mai exact intr-un spatiu public, unde puteam fi prinsi in orice moment de cineva. La dracu !

-Bella, ma innebunesti, ma faci sa imi pierd controlul, deschise el discutia cu o voce sfarsita, rezemandu-si fruntea de a mea. Daca ar fi dupa mine, te-as lua aici si acum. Pur si simplu ma faci sa imi pierd mintile, continua el stapanindu-si cu greu respiratia agitata. Imi pare rau, Bella, chiar imi pare rau, trebuie sa invat sa ma controlez, nu vreau sa iti formezi o impresie gresita despre mine ; stiu ca totul merge poate mult prea repede pentru tine si mai stiu ca pentru tine e prima oara si…
-Sshhttt… l-am intrerupt eu, ducandu-i un deget la buze. Nu ai de ce sa te simti vinovat Edward. Sunt doar niste sentimente puternice, care au fost ascunse de noi mult prea mult timp. In plus, eu sunt a ta, oricum. Va veni si data noastra. Si eu imi doresc asta la fel de mult ca si tine. Te iubesc !

-Eu te iubesc si mai mult, termina el cu un sarut usor pe buzele mele, dupa care ma lua de mana si ma purta prin club, cu intentia de a ajunge inapoi la ceilalti.

Impreuna, cu el langa mine, ma simteam completa, in siguranta, simteam ca pot razbate, toate obstacolele vietii, si intr-adevar, el, soarele vietii mele, avea dreptate: ERAM FACUTI UNUL PENTRU ALTUL SI NIMENI SI NIMIC NU VA PUTEA SCHIMBA ASTA VREODATA…

Anunțuri

2 gânduri despre „Capitolul 8-Combinatia perfecta: indiferenta si indisponibila

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s